Portretul lui Ashraf Ghani, președintele intelectual care a fugit din calea talibanilor
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Antropologul de 72 de ani a avut o relație complicată cu SUA și s-a confruntat permanent cu critici legate de progresul lent al negocierilor de pace, scrie The Guardian. În singura lui declarație oficială, Ashraf Ghani, care a părăsit în grabă Palatul Prezidențial, duminică, după ce talibanii au intrat în Kabul, capitala Afganistanului, a explicat că a făcut acest pas pentru e evita o vărsare de sânge.
Cuprins:
Ales președinte de două ori, în 2014 și în 2019, Ghani a fugit în grabă din Kabul.
Inițial, primele informații au fost că președintele afgan a plecat cu avionul în Tadjikistan, dar televiziunea Al Jazeera a transmis ulterior că Ghani, soția lui, șeful cancelariei prezidențiale și consilierul pentru securitate națională au plecat la Tașkent, în Uzbekistan.
A fugit ca să evite un „dezastru umanitar”
„A trebuit să fac o alegere grea; să stau să înfrunt talibanii înarmați care voiau să intre în palat sau să părăsesc țara mea dragă, căreia mi-am dedicat viața să o apăr în ultimii 20 de ani. Ar fi fost un dezastru umanitar în orașul acesta de 6.000.000 de locuitori dacă s-ar fi înregistrat nenumărate victime și distrugeri în Kabul. Talibanii m-au determinat să plec, au venit aici să atace Kabulul și oamenii din Kabul”, a fost mesajul lui Ghani, într-o postare pe pagina sa de Facebook.
Ca să evit vărsarea de sânge, cel mai bine a fost să plec. Talibanii au câștigat prin sabie și gloanțe, iar acum sunt răspunzători să apere onoarea, bunăstarea și stima de sine a cetățenilor. Ashraf Ghani, pe Facebook:
<blockquote class="twitter-tweet"><p lang="en" dir="ltr">Ashraf Ghani statement on Facebook. <a href="https://t.co/1z6euxujKA">pic.twitter.com/1z6euxujKA</a></p>— Ankur Agarwal (@unapologeticAnk) <a href="https://twitter.com/unapologeticAnk/status/1426977537868005380?ref_src=twsrc%5Etfw">August 15, 2021</a></blockquote> <script async src="https://platform.twitter.com/widgets.js" charset="utf-8"></script>
După ce a pierdut scrutinul prezidențial din 2009, Ghani a devenit președinte în 2014, după ce a preluat puterea de la Hamid Karzai, care a conducea Afganistanul din 2001.
El a supravegheat încheierea misiunii SUA, retragereaa aproape completă a forțelor străine din țară și procesul de pace cu talibanii insurgenți.
O figură din ce în ce mai izolată, Ghani a făcut eforturi pentru a pune capăt deceniilor de război, în ciuda atacurilor continue asupra guvernului și forțelor sale de securitate de către talibani. El a început discuțiile pentru pace cu insurgenții, la Doha, capitala Qatarului, în 2020.
A promis multe, a realizat puține
Guvernele străine au fost nemulțumite de progresul lent al negocierilor și s-a vorbit chiar de instalarea unui guvern interimar care să înlocuiască administrația Ghani.
El a promis că va lupta împotriva corupției, va remedia gravele probleme economice și va transforma țara într-un centru comercial regional între Asia Centrală și de Sud, dar nu a putut îndeplini niciuna dintre aceste promisiuni.
O înregistrare video făcută de talibani în palatul liderului militar afgan Abdul Rashid Dostum, care a fugit din orașul Mazar-i-Sharif înainte ca acesta să fie cucerit de mujahedini, arată luxul orbitor în care trăia acesta.
Antropolog instruit în SUA, Ghani are un doctorat la Universitatea Columbia din New York și a fost numit, în 2010, între „primii 100 de gânditori ai lumii” de revista Foreign Policy.
Drumul către președinție
Ghani petrecut aproape un sfert de secol în afara țării, în deceniile tumultuoase de guvernare sovietică, război civil și regim taliban.
În acea perioadă, a fost profesor în SUA și, mai târziu, a fost finanțist la Banca Mondială și a lucrat la Națiunile Unite.
La câteva luni de la invazia SUA în Afganistan, și-a dat demisia din funcțiile internaționale și s-a întors la Kabul pentru a deveni consilier principal al noului președinte numit, Karzai.
A fost ministru afgan al finanțelor în 2002, dar a renunțat la post.
În 2004, a fost numit cancelar al Universității Kabul, unde a fost considerat un reformator eficient. A creat un grup de reflecție, cu sediul la Washington, care a lucrat la politicile de întrajutorare pentru persoanele vulnerabile.
A devenit președinte în 2014 și a fost realeas acum doi ani, relația sa cu Washingtonul și alte capitale occidentale a fost turbulentă.
El a fost un critic vocal al a ceea ce el a numit risipa de ajutor internațional în Afganistan și, de multe ori, nu a văzut ochi cu ochi strategia occidentală, mai ales că se urmărea accelerarea unui proces de pace lent și dureros cu talibanii.
Într-un interviu acordat BBC, Ghani spunea: „Viitorul va fi creat de oamenii din Afganistan, nu de cineva care stă în spatele biroului, visând”.
